Tag Archives: Bucuresti

Ce sa faci vara in Bucuresti

Multe, cu siguranta. Eu o sa va spun doar 2 lucruri pe care le puteti face.

B-Fit in the Street

Festivalul International de Teatru de Strada, adica, ajuns la a zecea editie. Eu cel mai bine mi-o amintesc pe prima, cand cativa dintre prietenii mei participau, iar la final am mers impreuna cu mai multi artisti sus, La Motoare. Ce vremuri 🙂Program Bfit

Anul acesta sunt 4 weekenduri de festival, 2 au trecut deja. Spectacolele sunt sambata si duminica, incep la ora 19:00 si se desfasoara in Piata Universitatii, Parcul Cismigiu, Piata George Enescu. Mie pana acum mi-au placut cel mai mult spectacolele aeriene din Piata George Enescu si cele din Cismigiu, de pe lac. Weekendul acesta sunt cateva workshopuri simpatice pentru copii in Cismigiu.

Academia Rowmania

Plimbari gratis cu canotca pe Dambovita (si in weekend, dar si in cursul saptamanii). Sau daca ai pe acasă un caiac, o canoe, o placă sau vreo pluta le poti aduce. Se pot inchiria si paddle-uri. Sambata aceasta este si concert pe apa Moonlight Breakfast, pe care eu il astept cu nerabdare.

 

Mancare thailandeza in Bucuresti

Am incercat mancarea thailandeza pentru prima data si mi-a placut muuult.

La Kunnai am ajuns intr-o zi de miercuri in mijlocul zilei. Nu era aglomerat deloc, iar noua ne place mult asa.

Am mancat curries cu vita si rata, meniul pe care il puteti gasi aici. Pretul unei portii este de 45lei, si vine cu orez ‘la discretie’. Adica chelnerul vine la masa si iti pune in farfurie cat orez vrei. Daca nu te-ai saturat mai poti sa ceri. Ambele feluri erau picante, noi am luat picant mediu si parca a fost chiar putin prea mult chiar si pentru mine, mare amatoare de mancaruri picante. La desert am optat pentru ceva cu dovleac, foarte bun de altfel, dar cu un pret cam piperat din punctul meu de vedere comparativ cu un fel principal (35lei).

Concluzia este ca mi-a placut atat de mult incat voi incerca si eu acasa sa gatesc thailandez :).

 

Bucuresti

Enjoy Bucharest!

BucurestiBucurestiul e un oras superb. Cand e gol, cand e liniste. E minunat de sarbatori sa te plimbi prin Bucuresti, cand majoritatea celor din provincie merg acasa, cand unii altii parasesc orasul pentru meleaguri mai inverzite, city breaks sau chiar vacante exotice.

Paste linistit si insorit!

Weekends reloaded

Dupa weekendul trecut, mi-am propus sa iau parcurile la rand, asa ca aveam in minte sa fac o plimbare in Carol, daca vremea permitea.

Sambata am fost la Isa’dorable toata ziua, insa duminica n-am pierdut nicio clipa. Ma pregateam sa-mi fac cafeaua cand m-a sunat Mo si a propus sa ne bem cafeaua in oras si n-am putut sa o refuz. Afara era frumos asa ca m-am gandit ca dupa ce ne dam refresh o sa-i propun sa mergem la o plimbare.

CafeaNe-am oprit intr-o cafenea din centrul vechi, un loc in care vroiam demult sa intru, insa mereu alegeam altceva. Ne-am asezat la o masa la geam si cu greu ne-am mai ridicat. Am baut o cafea buna, de fapt, cate doua de fiecare si am stat la povesti. Nu credeam sa mai ajungem in parc, caci soarele nu fusese prea darnic azi. Insa era cald afara si am zis ca de data asta asta il putem ignora.

La intrarea in Carol era un minunat targ de antichitati, unde n-am petrecut chiar cat timp mi-as fi dorit, asa ca sper sa mai fie.

Am trecut pe langa turnul de apa, care intre timp a fost restaurat cred, mie asa imi parea. De ani de zile imi doresc sa-l vizitez, insa nici de data asta n-a fost sa fie.

Nu ne obosisem destul, asa ca am trecut si in partea cealalta, in Tineretului. Nici nu stiu cum am ajuns in Oraselul Copiilor cand sute de luminite ne atrageau. Monica nu se daduse niciodata intr-un carusel, asa ca am zis ca ar fi cazul, insa nu inainte de o tura cu masinutele.

carusel4carusel5

That is a perfect sunday!

Activitati de weekend

Duminica ne-am urnit mai greu putin, insa am reusit sa ajungem in Herastrau. Mi-era teama de aglomeratie, insa a fost decent.

Batea putin vantul, insa soarele era destul de puternic sa nu ne pese foarte tare de vant. Aproape de cand am intrat in parc aveam impresia ca am calcat in ceva ce-mi va aduce noroc. M-am uitat, nimic. S-a uitat si M, nimic. In jur, nici urma. Al naibii vant. Pana la un moment dat cand acel miros a fost inlocuit de unul dulce, de zahar aromat pus pe gogosi calde. Simple, cu gem, cu ciocolata si de nu, cu branza.

Dar vai, de unde vine aceasta aroma. Si ne-am luat dupa miros, ca-n filme. Din cand in cat se amesteca cu o idee de popcorn cu sare. La prima ghereta, coada. Vin fiert, branzoaice de nu stiu care, etc, etc. Nici urma de gogosi dulci. Pe o balca vad 2 doamne mancand cu pofta niste gogosele mici. N-am indraznit sa le intreb de unde, am pornit mai departe in plimbarea noastra, n-aveam chef sa stau la coada, mai sunt si alte gherete.

Inainte de pod, un alt stand cu bunatati, identic cu primul. Fara gogosi cu ceva dulce. Mi-era pofta, insa bucuria plimbarii era mai mare. In plus, stiam eu ca pe aleea aceea de unde pleaca vaporasele vara sunt multe tarabe cu dulciuri.

Intre timp scosesem aparatul foto si filmam bucati din parc. Imi si imaginasem secventele dintr-un film cu imaginile acestea si o muzica superba pe fundal. Nu ma pricep la montat, asa ca ma bucuram doar jucandu-ma. Pe un trunchi imens de copac o fata se uita in zare. Unii isi faceau poze. Spre surprinderea mea, nu multi.

Am ajuns la aleea de la vaporase, dar era aglomerata doar de plimbareti. Nicio tabara. Incepuse sa se fara racoare asa ca ne-am intors. Pe pod un baiat cu gogosele. I-am fixat cu privirea cartonul colorat incercand sa descifrez ce scrie. S-a uitat saracul la mine, cred ca mai avea putin si ma servea cu o gogoasa. Gogosica fitosica – si printre copacii fara frunze, am vazut ghereta colorata in nuantele de pe carton.

That was a fine day, childhood like!

Familia - Foto Alina Massier

Familia

Era primavara lui 2012 cand intr-una din plimbarile prin Bucurestiul drag, am descoperit cu bucurie ce se afla dincolo de fatada in paragina a fostului magazin Familia, gratie lucrarilor ce se desfasurau acolo chiar in acel moment.

Familia - Bucuresti, Lipscani

Asa ca intr-un moment de curaj, am tras un cadru repede, le-am zambit muncitorilor si am plecat aproape fericita mai departe. Aproape fericita, caci as mai fi stat la o vorba, as fi intrat sa ma plimb, sa descopar acel loc care ma fermecase.

Familia - Bucuresti, Lipscani

Zilele trecute am dat peste un articol pe Wall Street despre renovarea cladirii si sunt nerabdatoare sa vad ce va gazdui pana la urma.

Totul va fi bine

A fost magic. A fost cel mai frumos concert la care am fost vreodata si probabil nu va mai fi vreunul sa-l egaleze. Cel mai emotionant. De fapt, nu a fost un concert, a fost o poveste. O poveste care m-a facut sa trec printr-o mie de stari.

Nu mi s-a facut pielea gaina pe maini, ci pe toata sira spinarii, pentru prima data. Muzica, imagine, sunete neasteptate, cuvinte emotionante, multe simboluri, o vreme perfecta cu un vant usor, un spectacol pe care nu o sa-l uit niciodata.  Prea multe cuvinte sunt de prisos, de altfel nici nu prea le gasesc.

Fara fotografii, fara toaleta, fara bere, apa sau suc. Fara alte nevoi. Doar magie.

Cum mi-am petrecut weekendul care urmeaza

Pregatirea pentru weekend trebuie sa se faca din timp, pentru a nu fi luat prin surprindere. Asa ca o luam usor de miercuri cu ceva relaxant, o iesire la cafea, cu o companie placuta si o muzica buna pe fundal. Fara tigari, alea sunt doar asa…de poza.

Pentru ziua de joi ma gandesc sa merg la expozitia de fotografie Rising High de la Galeria Mora. Tema lucrarilor expuse, muncitorii de pe santier in epoca contemporana, trimiterea la viziunea comunista a acestora, mi-a atras atentia cand am primit invitatia la eveniment pe facebook. Fotografiile ii apartin lui Carmen Dobre, masterand in studii fotografice la Universitatea Leiden din Olanda.

De vineri ma intorc la cealalta dragoste a mea, muzica. Irina Sarbu, Puiu Pascu, Ciprian Parghel si Tudor Parghel au pregatit un recital de jazz gazduit de Restaurantul Le Theatre. Detalii aici


Multumesc pentru folosirea fotografiei facute de mine in realizarea afisului.

Eh, iar sambata seara, unde ar putea sa ma gaseasca daca nu la Tribute, cu Asha & The Tribute Girls sa petrecem ca de obicei pana dimineata ca de fiecare data.

Fotografiile din club sunt din 6 februarie si au fost preluate de pe pagina de facebook a clubului Tribute.

O saptamana frumoasa sa aveti!

Iarna-i grea, omatu-i mare

Nu, muntele de zapada nu se topeste, este o opera special realizata pentru marea deschidere de la Sun Plaza. Doar nu credeati ca e zapada murdara…

Nu fiti rautaciosi, nu toata lumea are o casa si un televizor de la care sa afle ultimele stiri. Unii oameni sunt buni si lasa ziarele si pentru altii care nu au bani. Sa fie toata lumea informata, asa e frumos!

O modalitate ingenioasa folosita pentru clasicul semn de circulatie Accesul interzis!

P nu vine de la parcare cum probabil va gandeati, ci de la Parc. Parcul de distractii extreme din cartier oferit de primaria sectorului 4. Doar pentru rezidenti! Printre ofertele de distractii avem: experienta de a incerca sa ajungi la propriul autoturism fara sa te murdaresti, fara sa trisezi utilizand cizme de cauciuc si experienta unei nopti petrecute in Dacia fara geam din imaginea de mai jos.

60 de bani si un 3 in 1

Metroul a fost intotdeauna mijlocul meu de transport preferat, in defavoarea RATB-ul, din mai multe motive. Nu o sa le enumar, dar unul dintre lucrurile care ma fac sa urasc transportul in comun de suprafata este drumul pe care trebuie sa-l parcurg pana la casa de bilete, cand plec de la mine din cartier cu 34, efortul de a traversa de 3 ori, ca sa pot merge legal cu tramvaiul.

Ajung la casa de bilete, cer o calatorie, ii dau doamnei 2 lei si primesc un bilet si un plic de 3 in 1. Pentru cei care nu merg decat cu masina pretul unei calatorii cu RATB-ul este de 1,3lei. Daca mi s-ar fi intamplat asta intr-un magazin, probabil nu mi s-ar fi parut ceva deplasat, desi nu e in regula, insa am fost atat de socata, incat n-am avut nicio reactie si m-am indreptat spre statie.

Cand am realizat am inceput sa-mi imaginez tot felul de situatii. Cum o sa vina controlorul sa-i spun ca n-am bilet, pentru ca doamna nu a avut sa-mi dea rest; cum o sa-l rog sa iau un bilet chiar de la el, pentru ca eu am avut bunavointa sa cumpar oricum, dar nu s-a putut. Imi imaginam cum imi dadea amenda, iar eu scriam la observatii ca nu sunt de acord, pentru ca am vrut sa cumpar bilet si am primit un plic de cafea pe care nu-l pot composta. Din pacate, n-am avut sansa ca aberatiile mele sa se produca in vreun fel in afara mintii mele bolnave. N-am avut parte decat de niste aurolaci care si-au inceput colindul cu binecunoscutul lor hit “Deschide usa,crestine” printre pauzele de tras rasuflarea dupa ce au alergat sa prinda tramvaiul si pauzele de sters la nasul cu maneca haineli. Daca as fi vrut sa le dau lor de pomana cei 70 de bani de la rest? Nu s-ar fi uitat dubios la mine daca in loc de asta le dadeam plicul de cafea?

Inca o veste proasta. Telefonul nu a putut fi reparat. Si desi era o problema mult mai grava decat treaba cu biletul, nu-mi puteam lua gandul de la asta. Am zis ca ceva trebuie sa fac ca sa nu mai mai gandesc, eram usor revoltata. M-am gandit sa fac o sesizare, care sigur n-ar fi fost luata in seama, dar m-ar fi facut pe mine sa ma simt mai bine. Parca tot nu-mi venea sa cred ca la o casa de bilete, poti primi rest un 3 in 1. Am ajuns din nou la troc? Si asa mi-a venit o noua idée.

Abia asteptam sa-mi termin treburile prin oras, mergeam cu pasi mici si gabiti pe strada, cu un ranjet larg pe fata, dar nu prea imi pasa daca paream ciudata, vroiam doar sa ajung mai repede.

Am schimbat o hartie de 1 leu intr-o moneda de 50bani si 5 de 10 bani si m-am dus din nou la casa de bilete cu 60 de bani si cafeaua primita si am cerut un bilet. S-a uitat ciudat la mine, n-a inteles, i-am explicat ca mi se pare in regula daca eu am primit un plic de cafea in loc de 70 bani sa-l pot folosi in acelasi scop. Ea mi-a zis senina ca nu se poate, ca nu avea sa-mi dea rest atunci, i-am spus ca n-am ce sa fac cu el, mi-a sugerat razand “cum ce sa faci, sa-l bei” i-am zis ca nu vreau, iar dupa o discutie mai lunga putin mi-am primit biletul de o calatorie. Pentru 60 de bani si un plic de 3 in 1.

Am plecat razand si cu biletul in mana pana acasa. M-am racorit. Posibil sa pun si inregistrarea audio a discutiei cu doamna de la bilete.