Fragmente din Apusenii pe care inca ii avem

Cu laptopul in brate incerc sa aleg cele mai reusite fotografii din cea de-a treia zi la Rosia Montana. Stau pe jos, rezemata de soba, ca sa fiu mai aproape de priza in care mi-am bagat laptopul la incarcat, dar mai ales ca sa pot asculta povestile lui Zeno Cornea. Dupa cina ar fi trebuit sa avem deja sedinta in care discutam fotografiile realizate astazi, caci doar suntem intr-o tabara de fotografie. Suntem insa cu totii extenuati, atat fizic, cat si psihic dupa toate informatiile acumulate in aceste zile, dupa tot ce am vazut, auzit si simtit. Mi-am dorit sa ajung la fata locului caci stiu ca de la distanta este mult mai usor sa-ti dai cu parerea. Imi imaginez ca pare greu de inteles treaba asta cu oboseala psihica intr-o tabara, nici eu nu mi-am imaginat ca va fi chiar atat de bulversanta experienta, asa ca nu pot decat sa va indemn sa traiti si voi experienta.

In timp ce derulez fotografiile de astazi de la lacul de decantare de pe Valea Sesii, Zeno povesteste cum a fost direct implicat in proiectul carierei de cupru Rosia Poieni. Ma uit la poze si inca nu-mi vine sa cred cum au fost locuitorii satului Geamana pacaliti in vremea comunista cand li s-a spus ca acolo va fi o crescatorie de pastravi. Sunt oameni care inca locuiesc in zona. Nu le-am vazut doar casele, i-am vazut trecand pe drum cu vacile sau in carute trase de boi. Da, in zona aceea carute sunt inca trase de boi, parca esti intr-o alta lume.

Rosia Poieni - Geamana

O lume care te primeste la intrare cu o mare intindere de steril. Localnicii s-au obisnuit sa convietuiasca cu marea de deseuri la picioare fara sa stie cat va mai dura pana va ajunge sa le intre in case. Spre uimirea mea, au inca sufletele deschise, insa ridurile, prea adanci pentru varsta pe care o au, tradeaza viata grea pe care o duc. In cei peste 30 ani s-au impacat cu ideea si s-au adaptat acelei vieti, caci nu si-au putut parasi locuintele.

Unii dintre noi au plans. Altii aproape ca nu au putut face fotografii. Iar noi ceilalti n-am putut sa se bucuram de fotografiile reusite stiind ce este in imaginile surprinse.

Rosia Poieni - Sat Geamana Rosia Poieni - Sat Geamana Rosia Poieni - Sat Geamana Rosia Poieni - Sat Geamana Rosia Poieni - Sat Geamana Rosia Poieni - Sat Geamana Rosia Poieni - Sat Geamana Rosia Poieni - Sat Geamana Rosia Poieni - Sat Geamana

Am lasat in urma satul scufundat sub deseuri si ne-am indreptat spre Campeni unde aflasem ca va fi protestul contra Proiectului Rosia Montana. Ni se spusese ca si in Rosia Montana se va desfasura un protest, insa pro RMGC. Auzisem ca dis-de-dimineata vor veni autocare, insa atunci cand am plecat noi din sat, centrul istoric era pustiu.

Protestul de la Campeni a fost extrem de diferit fata de cele din Bucuresti. Persoane in varsta in numar mare, protestari veniti de la Cluj, de la Sibiu, din nou carute trase de boi si oameni imbracati in costume nationale.

Proclamatia de la Campeni 19 octombrie 2013 Proclamatia de la Campeni 19 octombrie 2013 Proclamatia de la Campeni 19 octombrie 2013 Proclamatia de la Campeni 19 octombrie 2013 Proclamatia de la Campeni 19 octombrie 2013 IMG_2183

 

Proclamatia de la Campeni 19 octombrie 2013

 

Proclamatia de la Campeni

Proclamatia de la Campeni IMG_2244 IMG_2237 IMG_2231 IMG_2180 IMG_2157 IMG_2141 Proclamatia de la Campeni

Nici in Campeni cei mici nu au lipsit de la protest.

Proclamatia de la Campeni IMG_2200

Intorsi in Rosia Montana, ne-a surprins numarul mare de masini din centru si un pic de agitatie, insa nici urma de protest. Sau cel putina asa credeam. Am intrebat niste doamne iesite la o vorba in fata portii de ce sunt atatea masini in zona si mi s-a raspuns sec „ care masini?” Mi-a venit sa rad, ma simteam ca-n intr-un film, da, din ala cu prosti. Apoi au zis ca asa e duminica. O fi fost varsta, caci era inca sambata. Ne-am refugiat in carciuma la un vin fiert.

Centrul Istoric Rosia Montana

Centrul Istoric Rosia Montana

Afara incepuse agitatia si am iesit sa vad ce se intampla. Avusese intr-adevar loc o manifestatie, mai sus, la mina Catalina. Am facut cateva fotografii si mi s-a recomandat de catre cei cu care ne imprietenisem deja de ieri  sa fiu atenta caci manifestantii nu sunt tocmai prietenosi cu camerele.

Centrul Istoric Rosia Montana

Centrul Istoric Rosia Montana

Centrul Istoric Rosia Montana

Centrul Istoric Rosia Montana

Centrul Istoric Rosia Montana

 

Doamna din ultima fotografie era tare bucuroasa ca a compus o poezie despre minerit. Vazand ca imi zambeste am indraznit sa o rog sa mi-o spuna, insa nu a dorit.

Carciuma s-a umplut. Spre deosebire de ziua precedenta, oamenii ne priveau suspect. Ca suntem jurnalisti, ca parem cunoscute ca am mai fost in Rosia sau poate ne-au vazut la televizor. Sigur, fusesem si ieri, poate de aceea paream cunoscute. Apoi ne-am imprietenit. Si ni s-a povestit de ce pentru cei din Rosia este bine ca proiectul sa se desfasoare. Si de ce nu vor sa fie filmati si fotografiati. Pot intelege ca sunt sceptici, ca e usor sa faci un montaj din care sa reiasa altceva, dar daca nu vrei sa afle intreaga tara ce-ti doresti, care este povestea ta,  pentru ce participi la manifestare, doar ca sa te intalnesti si cu ceilalti vecini care isi doresc oricum acelasi lucru ca si tine?

Nu poate fi nimeni de acolo condamnat ca isi doreste sa traiasca mai bine. Cand traiesti in saracie si ti se intinde o mana, te agati de ea, oricum ar fi. Ca sa nu pici in prapastie din groapa in care esti deja de multa vreme. Desi stii, nu stii ca stai de fapt pe o mina de aur. Istoria unui popor, adevarata mina de aur. Nu vrei sa-ti imaginezi decat ce-ti povesteste cel care-ti intinde mana, caci nu-i asa, ti-a intins o mana, cum ar putea sa-ti vrea raul. Iti este mai usor sa inchizi ochii, caci daca ii tii deschisi se poate citi durerea si adevarul.  Dar daca ai avea mai multe maini intinse si ai avea de unde alege? Daca ai avea alternativa? Daca ai putea vedea ca dincolo de marginea prapastiei nu este decat un lac imens de deseuri toxice. Ma intreb cati dintre locuitorii Rosiei Montane au ajuns la Rosia Poieni sa vada doar o mica parte din ce-i asteapta, caci noi ne-am ratacit de 3 ori  dupa indicatiile satenilor pana am gasit pe cineva ca sa ne indrume pe drumul cel bun.

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *