Hello, Prague!

Nu dormisem toata noaptea, ca de obicei de altfel, dar nu de emotie, ci pentru ca tocmai venisem de la mare, iar in ziua precedenta plecarii a trebuit sa mai rezolvam cateva lucruri si sa ne facem bagajele. In plus, nu puteam pleca nepregatita, asa ca am citit si iar am citit despre Praga.

Eram tare obosita cand ne-am urcat in avion, dar spre deosebire de alte dati, timpul scurt al zborului nu mi-a permis sa-mi fac obisnuita siesta. Drumul spre aeroport fusese brazdat cu zeci de fulgere cum n-am mai vazut demult, insa pana ne-am imbarcat nebunia se potolise.

V-am povestit cat de mult imi place momentul decolarii? Cum imi imaginez eu o pasare uriasa ce da cu putere din aripi si apoi dintr-o miscare se ridica de la sol si pluteste?

Imediat ce s-a auzit clinchetul ce anunta ca centura nu mai e obligatorie au aparut fetele cu sortulete servind gustarea. Un pachet de biscuiti si bautura la alegere. Am savurat cafeaua cu dulcele mic mai ceva ca la cafenea, iar asta doar pentru ca biscuitii erau absolut deliciosi – m-am gandit si la prietena mea, Mo, care nu-si poate bea cafeaua fara biscuitel langa.

Am atipit apoi pentru scurt timp si nici nu stiu cand a aterizat avionul.

Pentru prima data am fost asteptati la aeroport cu numele pe pancarta. Ca sa ne fie mai usor am optat si pentru transport inclus in rezervarea de la hotel. Serviciul foarte bun, sofer vorbitor de limba engleza, foarte politicos si excelent sofer. Prima impresie despre Cehia – foarte buna.

Ajunsi mult prea devreme la hotel, in jur de 7 dimineata, camera nu era pregatita, evident, asa ca ne-am lasat bagajele si am pornit la plimbare. Podul Carol era aproape doar al nostru, doar cei responsabili cu curatenia ne impiedicau uneori sa surprindem cadrele foto dorite. Podul Carol

Minusuri?

- vinerea se pare ca este zi de ridicare a gunoiului, la tot pasul tomberoane in mijlocul strazii(ulterior am observat ca asa e in fiecare zi)
- au si ei o gramada de aurolaci
- berea multa te face sa-ti faci nevoile oriunde – foarte multe stradute “inmiresmate”

Am reusit sa ajungem la posta. Din ultimele 3 excursii(cu tot cu asta) am tot trimis vederi acasa. Nu stiu de ce, dar asta ma bucura foarte tare. Dupa o scurta oprire la un Starbucks unde nu ne putem abtine sa intram in contact cu mediul online, ne indreptam pe acelasi drum catre hotel pentru a ne odihni. Nu reusesc sa gasesc insa orasul de mai devreme, s-a pierdut printre turisti. Pe pod au aparut artistii, unii dintre ei sunt foarte interesanti.

Camera noastra este fabuloasa. Ba nu, e chiar perfecta. Avem un living imens care da spre o terasa de pe care putem vedea acoperisurile altor cladiri. Livingul are o masuta cu un taburet tapitat unde ne incepem luna de miere perfecta cu un ceai cald.Coffee break

M-as muta aici. Sa pot scrie pe hartie la biroul de lemn la care scriu acum, sa pot citi pe teresa de deasupra acoperisurilor, sa chem fetele la un ceai stand confortabil pe canapeaua verde.

(Aug 2012 – dupa prima zi, a fost si mai frumos, atat de frumos, inca nu am mai avut timp si de scris. Maybe someday…)

Mai multe poze aici

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>